Un nou instrument ajută medicii să aleagă cel mai bun tratament pentru cancerul la sân

Imaginați-vă că medicii ar avea un „glob de cristal” care să le arate dinainte cât de bine va funcționa un anumit tratament pentru cancerul la sân pentru fiecare pacient în parte. Cercetătorii lucrează la ceva asemănător: un program de Inteligenta Artificiala (un model de învățare automată) care poate ajuta la luarea unor decizii mai bune în tratarea unui tip specific de cancer la sân avansat (metastatic HR+/HER2-).

De ce este nevoie de acest instrument?

Atunci când cancerul la sân se extinde, medicii adaugă adesea la tratamentul hormonal standard niște medicamente numite inhibitori CDK4/6. Problema este că aceste medicamente nu funcționează la fel de bine pentru toată lumea. Unii pacienți beneficiază enorm, în timp ce la alții efectele sunt slabe, dar pot apărea efecte secundare neplăcute și costuri suplimentare.

Acest nou program de inteligenta artificiala încearcă să identifice din start care pacienți vor avea cel mai mare beneficiu de pe urma adăugării acestor inhibitori CDK4/6. Astfel, se pot evita tratamentele agresive inutile pentru unii pacienți, scutindu-i de efecte secundare și de cheltuieli.

Cum funcționează acest „program inteligent”?

Cercetătorii au „antrenat” programul folosind informații de la mulți pacienți. Au analizat două tipuri de date:

1. Informații clinice: Detalii despre boală, cum ar fi cât de agresivă este tumora, unde s-a răspândit cancerul și ce tratamente a urmat pacientul înainte.
2. Informații genetice (genomice): Modificări specifice din genele tumorii canceroase.

Programul a învățat să combine aceste informații pentru a prezice cât timp va trece până când boala ar putea avansa (aceasta se numește „supraviețuire fără progresie”) dacă se adaugă inhibitorul CDK4/6 la tratamentul hormonal.

Ce au descoperit cercetătorii?

• Au testat trei variante ale programului: una care folosea doar informații clinice, una doar informații genetice și una care le combina pe amândouă.
• Cel mai performant a fost programul care a combinat atât informațiile clinice, cât și cele genetice. Acesta a reușit să împartă pacienții în patru grupuri de risc:
  • Risc scăzut: Pacienții din acest grup au avut cea mai lungă perioadă fără ca boala să avanseze (în medie 29 de luni).
  • Risc ridicat: Pacienții din acest grup au avut cea mai scurtă perioadă fără progresia bolii (în medie 5,3 luni).
  • Existau și două grupuri cu risc intermediar.

Aceasta înseamnă că programul poate oferi o imagine mult mai clară despre cât de probabil este ca un pacient să răspundă bine la tratamentul combinat.

Ce urmează?

Deși rezultatele sunt promițătoare, acest studiu a fost realizat într-un singur spital și cu date din trecut. Următorul pas este să testeze acest program pe un număr mai mare de pacienți, din diferite spitale, pentru a se asigura că funcționează la fel de bine peste tot.

De ce este important acest studiu pentru pacienți?

Acest tip de cercetare este foarte important deoarece deschide calea către un tratament mai personalizat. În loc să ofere același tratament tuturor, medicii ar putea folosi astfel de instrumente pentru a alege cea mai bună opțiune pentru fiecare pacient în parte, ținând cont de caracteristicile unice ale bolii sale. Acest lucru ar putea duce la tratamente mai eficiente, cu mai puține efecte secundare și o calitate mai bună a vieții.