EnglishOncologie
Histidina din sânge și imunoterapia în cancer: poate prezice răspunsul la tratament?
Pe scurt
Histidina este o substanță naturală din organism, un aminoacid, adică o „cărămidă” folosită de corp pentru a construi proteine. Ea se găsește și în alimente precum carne, pește, ouă, lactate, leguminoase și cereale integrale.
În ultimii ani, cercetătorii au observat că nivelul histidinei din sânge ar putea avea legătură cu felul în care unii pacienți răspund la imunoterapie, mai ales la tratamentele numite inhibitori ai punctelor de control imun sau, mai simplu, immune checkpoint inhibitors.
Aceste informații sunt promițătoare, dar nu înseamnă că pacienții trebuie să ia suplimente cu histidină fără recomandarea medicului.
Ce este imunoterapia cu inhibitori de checkpoint?
Imunoterapia este un tip de tratament folosit în unele forme de cancer. Spre deosebire de chimioterapie, care atacă direct celulele care se divid rapid, imunoterapia încearcă să ajute sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase.
Inhibitorii de checkpoint sunt medicamente care „ridică frâna” sistemului imunitar. Uneori, cancerul folosește anumite mecanisme pentru a se ascunde de celulele imune. Aceste medicamente ajută organismul să vadă mai bine tumora și să lupte împotriva ei.
Exemple de astfel de tratamente sunt medicamentele care acționează asupra PD-1, PD-L1 sau CTLA-4.
Ce legătură are histidina cu răspunsul la imunoterapie?
Cercetările recente sugerează că pacienții care au niveluri mai ridicate de histidină în sânge ar putea avea, în unele cazuri, un răspuns mai bun la imunoterapie.
Mai exact, un nivel mai bun al histidinei ar putea fi asociat cu:
- o activitate mai bună a celulelor imunitare;
- un răspuns mai eficient împotriva tumorii;
- o perioadă mai lungă fără agravarea bolii;
- posibil, o supraviețuire mai bună la unii pacienți tratați cu imunoterapie.
Totuși, este important de reținut că histidina este doar un posibil indicator, nu o garanție. Un pacient cu histidină crescută nu este sigur că va răspunde la tratament, iar un pacient cu histidină scăzută nu trebuie să creadă că tratamentul nu va funcționa.
Ce înseamnă „nivelul histidinei din plasmă”?
Plasma este partea lichidă a sângelui. Când medicii sau cercetătorii vorbesc despre histidina plasmatică, se referă la cantitatea de histidină măsurată în sânge.
Această analiză nu este, în prezent, un test folosit de rutină în toate clinicile pentru alegerea imunoterapiei. Ea este studiată ca posibil biomarker.
Un biomarker este un semn măsurabil din organism care poate oferi informații despre boală sau despre șansele ca un tratament să funcționeze.
De ce ar putea ajuta histidina sistemul imunitar?
Sistemul imunitar are nevoie de energie și de nutrienți pentru a funcționa bine. Celulele imune, inclusiv cele care atacă tumora, au nevoie de un mediu potrivit pentru a fi active.
Histidina ar putea contribui la:
- susținerea funcționării celulelor T, adică unele dintre cele mai importante celule ale sistemului imunitar;
- menținerea unei activități imune mai eficiente;
- reducerea oboselii celulelor imune în timpul luptei cu tumora.
Pe înțeles simplu: un nivel bun de histidină ar putea ajuta „soldații” sistemului imunitar să fie mai pregătiți pentru lupta cu boala.
Histidina și histamina: nu sunt același lucru
Este ușor să fie confundate, dar histidina și histamina nu sunt același lucru.
- Histidina este un aminoacid util organismului.
- Histamina este o substanță produsă din histidină, implicată în alergii, inflamație și alte reacții ale corpului.
În unele situații, nivelurile crescute de histamină pot avea efecte diferite față de histidină. De aceea, nu este suficient să spunem simplu „mai mult este mai bine”. Contează echilibrul din organism, tipul de cancer, tratamentul, microbiomul intestinal și starea generală a pacientului.
Rolul alimentației și al microbiomului intestinal
Histidina se găsește în alimentație, dar nivelul ei din sânge nu depinde doar de ce mâncăm. El poate fi influențat și de:
- digestie;
- ficat și metabolism;
- inflamație;
- tratamente;
- starea nutrițională;
- bacteriile din intestin, adică microbiomul.
Microbiomul intestinal este format din miliarde de bacterii care trăiesc în intestin. Unele pot influența răspunsul la imunoterapie. De aceea, cercetătorii studiază tot mai mult legătura dintre alimentație, microbiom, imunitate și cancer.
Ar trebui pacienții să ia suplimente cu histidină?
Nu fără recomandarea medicului.
Chiar dacă histidina pare promițătoare ca indicator al răspunsului la imunoterapie, nu înseamnă că suplimentele cu histidină sunt automat benefice pentru toți pacienții.
Autoadministrarea de suplimente poate fi riscantă, mai ales în cancer, deoarece pacientul poate avea:
- alte boli asociate;
- tratamente oncologice complexe;
- probleme cu ficatul sau rinichii;
- risc de interacțiuni cu medicamentele;
- dezechilibre metabolice.
Cel mai sigur este ca orice supliment, dietă specială sau schimbare majoră în alimentație să fie discutată cu medicul oncolog sau cu un nutriționist specializat în oncologie.
Poate histidina înlocui testele deja folosite în oncologie?
Nu. În acest moment, histidina nu înlocuiește testele folosite deja pentru alegerea tratamentului.
În oncologie, medicii pot folosi mai mulți markeri, cum ar fi:
- PD-L1;
- MSI;
- TMB;
- mutații genetice specifice;
- tipul tumorii;
- stadiul bolii;
- starea generală a pacientului;
- analizele de sânge;
- rezultatele imagistice.
Histidina ar putea deveni, în viitor, un marker suplimentar, adică o piesă în plus din puzzle. Dar decizia de tratament rămâne una complexă și trebuie luată de echipa medicală.
Ce înseamnă acest lucru pentru pacient?
Pentru pacient, mesajul principal este următorul:
Nivelul histidinei din sânge ar putea ajuta, în viitor, la estimarea șanselor de răspuns la imunoterapie, dar nu este încă un test standard pentru toți pacienții.
Când trebuie anunțat medicul în timpul imunoterapiei?
Imunoterapia poate avea efecte adverse, uneori legate de activarea sistemului imunitar. Anunțați medicul dacă apar:
- diaree persistentă;
- dureri abdominale;
- tuse nouă sau dificultăți de respirație;
- oboseală extremă;
- febră;
- erupții pe piele;
- îngălbenirea pielii sau a ochilor;
- dureri de cap intense;
- tulburări de vedere;
- amețeli importante;
- scădere rapidă în greutate.
Nu întrerupeți tratamentul și nu luați medicamente din proprie inițiativă fără să discutați cu echipa medicală.
Concluzie
Histidina din sânge este un posibil biomarker promițător pentru răspunsul la imunoterapia în cancer. Nivelurile mai bune de histidină ar putea fi asociate cu o activitate mai eficientă a sistemului imunitar și cu rezultate mai bune la unii pacienți.
Disclaimer
Totuși, această informație trebuie privită cu prudență. Histidina nu este încă un test standard, nu înlocuiește markerii oncologici folosiți în prezent și nu justifică administrarea de suplimente fără recomandare medicală.
Pentru pacienți, cel mai important pas rămâne discuția cu medicul oncolog, care poate interpreta corect analizele și poate recomanda tratamentul potrivit fiecărui caz.
Bibliography
- Metabolic determinants of cancer immunotherapy outcomes identified by plasma profiling, Nature Medicine.
- Immune checkpoint inhibitors: recent progress and potential biomarkers, PubMed.
- The blockade of immune checkpoints in cancer immunotherapy, Nature Reviews Cancer.
- Cancer Immunotherapy with Immune Checkpoint Inhibitors—Biomarkers of Response and Toxicity, Diagnostics.
- Development and Validation of Blood-Based Predictive Biomarkers for Response to PD-1/PD-L1 Checkpoint Inhibitors, PubMed.
Dr. Onisim Florin Senior Medical Oncologist