Scorul Gleason și Grade Group: Ghid complet pentru a înțelege rezultatul biopsiei de prostată

Primirea unui diagnostic de cancer de prostată este un moment dificil, încărcat de emoții și întrebări.  Raportul medical pe care îl primiți, numit raport histopatologic, conține termeni complecși care pot adăuga un strat suplimentar de confuzie și anxietate. Unul dintre cei mai importanți indicatori din acest raport este scorul Gleason.

Acest articol, creat special pentru pacienți și familiile lor, își propune să traducă limbajul medical într-un ghid simplu și clar. Vom explora ce înseamnă scorul Gleason, cum a evoluat în sistemul modern Grade Group (Grup de Grad) și, cel mai important, ce implicații are acest scor asupra opțiunilor de tratament.

Ce este Scorul Gleason? O privire la microscop

După ce medicul urolog realizează o biopsie prostatică, mostrele de țesut sunt trimise la un medic specializat, numit anatomopatolog.  Acesta examinează celulele la microscop pentru a determina dacă sunt canceroase și, în caz afirmativ, cât de agresive par.  Agresivitatea este dată de cât de mult diferă celulele canceroase de celulele normale, sănătoase, ale prostatei.

Sistemul de notare Gleason, dezvoltat în anii 1960, se bazează pe cinci modele de creștere celulară, notate de la 1 la 5.

• Gradul 1 și 2: Celulele seamănă foarte mult cu țesutul normal și nu mai sunt folosite în practica actuală pentru a descrie cancerul.
• Gradul 3: Celulele încep să arate anormal, dar încă formează structuri glandulare.
• Gradul 4: Celulele sunt clar anormale, slab definite și încep să fuzioneze.
• Gradul 5: Celulele sunt foarte neregulate (slab diferențiate) și nu mai seamănă aproape deloc cu celulele normale, indicând cea mai agresivă formă.

Pentru a calcula scorul Gleason, medicul anatomopatolog identifică două modele predominante în proba de țesut:

1. Primul număr: Reprezintă gradul celulelor canceroase care ocupă cea mai mare suprafață (modelul primar).
2. Al doilea număr: Reprezintă gradul celui de-al doilea cel mai comun model (modelul secundar).

Aceste două numere se adună pentru a obține scorul Gleason final, care variază de la 6 la 10.  De exemplu: 3 + 4 = 7.

De la Scorul Gleason la Grade Group (ISUP): O clasificare modernă și mai clară

Deși util, scorul Gleason poate crea confuzie. De exemplu, un scor de 7 poate însemna fie 3+4, fie 4+3. Deși suma este aceeași, prognosticul este diferit, deoarece ordinea numerelor contează.  Un scor de 4+3 este mai agresiv decât unul de 3+4, deoarece modelul predominant (primul număr) este mai agresiv.

Pentru a simplifica și a oferi o imagine mai clară asupra riscului, Societatea Internațională de Patologie Urologică (ISUP) a introdus în 2014 un sistem mai modern, numit Grade Group (Grup de Grad).  Acest sistem, adoptat și de ghidurile internaționale precum NCCN, grupează scorurile Gleason în cinci categorii distincte, fiind mult mai intuitiv.

Iată corespondența dintre cele două sisteme:

• Grade Group 1: Corespunde unui scor Gleason 6 (3+3).
  • Ce înseamnă: Cancer cu grad scăzut de agresivitate, cu creștere foarte lentă.  Este considerat cel mai puțin periculos.
• Grade Group 2: Corespunde unui scor Gleason 7 (3+4).
  • Ce înseamnă: Cancer cu grad intermediar, cu prognostic favorabil. Majoritatea celulelor sunt cu creștere lentă.
• Grade Group 3: Corespunde unui scor Gleason 7 (4+3).
  • Ce înseamnă: Cancer cu grad intermediar, cu prognostic nefavorabil. Majoritatea celulelor sunt mai agresive și au o creștere moderată.
• Grade Group 4: Corespunde unui scor Gleason 8.
  • Ce înseamnă: Cancer cu grad înalt de agresivitate. Celulele au creștere rapidă și un potențial crescut de a se răspândi.
• Grade Group 5: Corespunde unui scor Gleason 9 sau 10.
  • Ce înseamnă: Cancer cu cel mai înalt grad de agresivitate. Aceste tumori sunt cele mai predispuse să crească și să se răspândească rapid.

Ce înseamnă Grade Group pentru planul dumneavoastră de tratament?

Grade Group-ul este unul dintre cei trei piloni principali (alături de stadiul tumorii – T și nivelul PSA) care definesc categoria de risc a cancerului de prostată: risc scăzut, intermediar sau înalt.  Această încadrare este esențială pentru a decide cea mai bună strategie terapeutică.

Grade Group 1 (Risc Scăzut)
Pentru pacienții cu tumori de grad scăzut, care cresc foarte lent, tratamentul imediat nu este întotdeauna necesar.  Opțiunea preferată în aceste cazuri, conform ghidurilor internaționale, este supravegherea activă.  Aceasta implică monitorizarea atentă a bolii prin teste PSA periodice, examene rectale digitale și biopsii repetate, intervenind cu tratament curativ (operație sau radioterapie) doar dacă apar semne de progresie a bolii.

Grade Group 2 și 3 (Risc Intermediar)
Aici, decizia de tratament devine mai complexă.

• Pentru Grade Group 2 (Gleason 3+4), considerat cu risc intermediar favorabil, supravegherea activă poate fi încă o opțiune viabilă pentru anumiți pacienți selectați cu atenție.
• Pentru Grade Group 3 (Gleason 4+3), considerat cu risc intermediar nefavorabil, riscul de progresie este mai mare, iar tratamentele definitive sunt de obicei recomandate.
  Opțiunile principale includ prostatectomia radicală (îndepărtarea chirurgicală a prostatei) și radioterapia. În anumite cazuri de risc intermediar nefavorabil, radioterapia poate fi combinată cu terapie hormonală (ADT) pe termen scurt (4-6 luni) pentru a crește eficiența tratamentului.

Grade Group 4 și 5 (Risc Înalt și Foarte Înalt)
Aceste tumori sunt agresive și necesită un plan de tratament intensiv pentru a maximiza șansele de vindecare.  Opțiunile includ:

• Prostatectomia radicală, adesea urmată de radioterapie și/sau terapie hormonală, în funcție de rezultatele finale ale piesei operatorii.
• Radioterapia combinată cu terapie hormonală pe termen lung (1-3 ani), deoarece această asociere s-a dovedit a fi superioară monoterapiei.  În cazuri selectate, se poate adăuga și chimioterapie.

Dincolo de Scorul Gleason: Alte instrumente de evaluare a riscului

Medicina modernă evoluează constant, iar astăzi, pe lângă scorul Gleason, stadiul T și PSA, există instrumente avansate care pot oferi informații suplimentare despre agresivitatea tumorii. Acestea includ:

• Testele genomice: Acestea analizează activitatea anumitor gene din celulele tumorale pentru a prezice mai exact probabilitatea de răspândire a cancerului. Teste precum Decipher sau Prolaris pot ajuta medicul și pacientul să ia decizii mai informate, de exemplu, dacă adăugarea terapiei hormonale la radioterapie este cu adevărat necesară.
• Imagistica avansată (RMN multiparametric): Un RMN de înaltă calitate poate oferi detalii despre localizarea și extinderea tumorii în interiorul prostatei, ajutând la o mai bună planificare a tratamentului.

Concluzie: Scorul Gleason este o hartă, nu o sentință

Este esențial să rețineți că scorul Gleason sau Grade Group-ul este o componentă crucială, dar nu singura, a diagnosticului dumneavoastră.  El trebuie interpretat în contextul stadiului clinic, al nivelului PSA, al stării generale de sănătate și al preferințelor personale.

Înțelegerea acestor cifre vă transformă dintr-un pacient pasiv într-un partener activ în propriul proces de vindecare. Vă încurajăm să discutați deschis cu medicul dumneavoastră, să puneți întrebări și să explorați toate opțiunile disponibile.

---

Aveți nevoie de o a doua opinie?

Navigarea unui diagnostic de cancer poate fi copleșitoare. Dacă doriți o validare suplimentară a rezultatului histopatologic și a planului de tratament recomandat, platforma Oncoexpertai.com vă stă la dispoziție. Încărcați raportul dumneavoastră de biopsie pentru o analiză avansată, susținută de inteligență artificială și revizuită de experți oncologi, pentru a obține claritatea și siguranța de care aveți nevoie.

Daca doriti doar o parere complet gratuita fara incarcarea unor documente medicale utilizati una din cele 2 casete de culoare portocaliu “ Discutati cu dr Onisim” sau verde “Mesaj catre dr Onisim”

---

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au un caracter pur informativ și educațional și nu trebuie să înlocuiască sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Adresați-vă întotdeauna medicului dumneavoastră pentru orice întrebări legate de o afecțiune medicală.

Bibliography

1. European Association of Urology. EAU Guidelines on Prostate Cancer. EAU Guidelines Office; 2026.
2. Wei JT, Barocas D, Carlsson S, et al. Early Detection of Prostate Cancer: AUA/SUO Guideline Part II: Considerations for a Prostate Biopsy. Journal of Urology. 2023;210(1):54–63. doi: 10.1097/JU.0000000000003492
3. Eastham JA, Auffenberg GB, Barocas DA, et al. Clinically Localized Prostate Cancer: AUA/ASTRO Guideline, Part I: Introduction, Risk Assessment, Staging, and Risk-Based Management. Journal of Urology. 2022;208(1):10–18. doi: 10.1097/JU.0000000000002757
4. WHO Classification of Tumours Editorial Board. Urinary and Male Genital Tumours. 5th ed. Lyon: International Agency for Research on Cancer; 2022.
5. van Leenders GJLH, van der Kwast TH, Grignon DJ, et al. The 2019 International Society of Urological Pathology Consensus Conference on Grading of Prostatic Carcinoma. American Journal of Surgical Pathology. 2020;44(8):e87–e99. doi: 10.1097/PAS.0000000000001497
6. Parker C, Castro E, Fizazi K, et al. Prostate cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology. 2020;31(9):1119–1134. doi: 10.1016/j.annonc.2020.06.011
7. Eggener SE, Rumble RB, Armstrong AJ, et al. Molecular Biomarkers in Localized Prostate Cancer: ASCO Guideline. Journal of Clinical Oncology. 2020;38(13):1474–1494. doi: 10.1200/JCO.19.02768

Dr. Onisim Florin Senior Medical Oncologist | Founder of OncoExpertAI